sâmbătă, 20 mai 2017

Povesti nespuse au apus

Printre stele te invarti o clipa. Uiti ca existi si de ce esti aici. Ramai stana de piatra. Te invarti si parca nu gasesti un inceput si un sfarsit.


Resemnarea bate la usa. Gandurile sunt imprastiate. Sufletul parca a murit cu totul.
Victimizarea te-a coplesit. Nu esti protejat si nici aparat.
Nu primesti nimic din ce ai fi vrut sa ai... si totusi anumite vise se implinesc in cele din urma.

Ia inima si sopteste-i ca unele lucruri asa trebuie sa fie, sa se intample.
Nu trebuie sa joci precum destinul vrea, il mai poti fenta.
Regaseste in tine acel entuziasm pe care il aveai candva.
Iubeste mai departe chiar si pe cel care l-ai pierdut intr-o zi de mai
Mergi si descopera lucruri care nu le stii
Impartaseste bucuria redescoperiri, cunoasterea ta si inima ta asa cum este ea pentru ca de multe ori strainii te apreciaza mai mult si nu isi permit sa te calce nicio secunda in picioare.
Te vad asa cum esti si cum nu esti dar ai vrea sa fi si sa devii.
Inimi pierdute in van. Haotic drum al cautarilor. Regaseste o farama din ce ai pierdut si mergi mai departe.
 

Din Jurnalele Lidiei

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Jurnalul unei femei simple

   (adus in blogosfera românească de către  Corcodusa ) Astazi, 1 Martie, prima zi din luna si inceputul primaverii, zice lumea din trecut. ...