duminică, 4 decembrie 2016

Cartile anului 2016

Fara nicio urma de reclama mascata.
Eu cumpar putine carti. Anul trecut am donat din cartile cumparate. Sper sa nu se intample acelasi lucru si cu acest teanc. Titlurile din imagine imi sunt dragi ca si doi dintre autori.
Am nevoie de reeducare in ce priveste cititul si studiatul cartilor. De ceva ani, cititul nu mai ocupa un loc important, chiar e inexistent. Ironia sortii face ca, desi imi plac cartile, nu le citesc.
Motive? hmm, as insira o multime... dar inamicul nr. 1 este internetul. Recunosc ca mi-am pierdut zile fara sens uneori fara valoare. Nu as putea sa spun ca mi-am facut educatie si doar mai degraba cunostinte.
In viata mea, anul acesta au aparut oameni deosebiti prin felul lor profesional si in afara sferei profesiei.

Din pacate, as fi putut deveni un critic prea sever si din pricina caruia multi autori ar fi dezarmati, asa ca mai bine ca nu am imbratisat aceasta profesie. Am ales pe spranceana cartile.
Inainte sa cumpar o carte, ma gandesc de doua ori: imi poate folosi mie? dar va fi folositoare si copiilor mei?

Anul acesta am auzit o stupida forumulare si o ipoteza ce nu isi are loc in viata mamelor: le cumperi pentru tine nu pentru copiii tai... proasta ipoteza.  Da, le cumpar acum pentru mine dar si pentru mai tarziu pentru copii. Indiferent ce carti sunt, ele au o valoare informationala cu greutate. Un domeniu care trebuie sa faca parte din viata oricarui om.
Nu! Am o misiune clara si trebuie s-o duc pana la final. Oamenii ironici, rau intentionati nu au ce cauta in viata mea. 
    Asa ca, daca mai aud sau mi se va scrie ipoteza stupida ca e doar pentru tine... sa-si tina ipoteza pentru gradina lor.



sâmbătă, 3 decembrie 2016

3 decembrie.... Ziua Internaționala a Persoanelor cu Dizabilități


Nu am sa ma plang. Nu am sa scriu cum o faceam in altii ani. Nu am sa oftez.
Ci am sa multumesc ca cineva de sus mi-a deschis ochii si inima.
Sa privesc fara mila, fara compasiune si fara regret
Aceste cuvinte nu au ce cauta in vocabularul niciunei mame al carei copil a fost si este doagnosticat cu... o dizablitate, fie ea sau nu eroina.
Am invatat si ma invata fiul meu zi de zi lucruri pe care le citeam si apoi le ignoram.

Timp pentru noi avem  si vom avea destul.
Nimeni si nimic nu are voie sa te judece, condamne sau sa te compatimeasca.

Nu am nevoie de persoane in viata mea care sa ma judece si compatimeasca. NU!
Categoric NU!


Sa privesc cu optimism si doar cu inima deschisa spre fiul meu si spre altii ca el care lupta spre a fi mai bine, spre a fi acceptati asa cum sunt ei.

Anul acesta a fost cel mai greu an din viata mea. Un an in care am invatat sa ma valorific, sa valorific, sa apreciez si sa iubesc ceea ce merita cel mai mult. A fost un an dur in care am primit lectii de viata dure.
Important este ca nu m-au doborat, ci m-au ridicat.

Si, am 2 inimi care m-au invatat ce conteaza cel mai mult pe lume si sa le iubesc complet si fara a cere ceva in schimb, oricum ei imi dau fara sa le cer imbratisari si multi pupici si fara  a fi/deveni eroina.- mama.

surse foto:
google image

vineri, 2 decembrie 2016

Draga mea, Bianca B.

Am vrut candva sa scriu cateva randuri frumoase si de valoare cuiva drag mie...dar, am ales azi o fotografie frumoasa care ma reprezinta


Draga mea scumpa Bianca
Esti o fetita frumoasa si superba. Perfecta!
 Desi, te-ai nascut intr-o zi in care:
- in urma cu 2 ani tatalui tau i se intampla o tragedie. O tragedie care ne-a tras totul in jos. Tot. Bani, liniste, casnicie, relatii, absolut tot.
- in urma cu 2 ani cand, cu cateva zile bune in urma pierdeam a doua sarcina pe care, nici aucm nu stiu de ce mi-am dorit. Vina a fost valul care m-a luat.
Dar nu mai conteaza..






Draga mea, Doamna Bianca

Mereu am vrut sa-ti scriu aceste randuri, dar m-am gandit ca, habar nu am ce inseamna adevarata durere a unei pierderi umane. Habar nu am ce inseamna sa doresti acel lucru si sa-l pierzi exact cand credeai ca il ai implinit. Habar nu am ce inseamna sa duci entuziasm, bucurie si fericire deplina urmat de o tragedie totala.
Dar, pot sa iti scriu azi ca, atunci cand am pierdut acea sarcina , o mamica mi-a recomandat site-ul tau. Am citit cateva zile ce e scris si acum acolo. Impactul a fost etrem. Am reusit in cateva zile sa ma pun pe picioare. Habar nu am cum si in ce fel. M-am dedicat serviciului la maxim. Mi-am revenit brusc.
Dar, azi am invatat ca nimic nu se uita. Totul ramane acolo, acolo in inima ta.
Nu am ales sa ma implic, sa ma alatur pentru ca mereu m-am considerat nedemna pentru durerea ta. M-am ascuns in mine si in neimplinirea mea, in frustrarea mea, in trecutul meu, am alungat oamenii care nu inteleg ci doar condamna, judeca si critica. Pastrez doar oamenii care nu ma considera o victima pentru ca am trait fara voia mea un destin pe care nu eu l-am dori, scris si comandat.
De aceea, iarta-ma acum ca, niciodata nu am scris un cuvant magic:

Multumesc!



P.S. Numele ales fetitei mele este ales dupa numele tau... iarta-ma ca niciodata nu am indraznit sa scriu ceva pentru tine.

Teatrul romanesc

Dragii mei cititorii,

Cu ceva timp in urma am asistat la o prezentare care a avut loc in cadrul Facultatii de Istorie. Despre eveniment in sine nu am sa povestesc..
Am "cunoscut" o dramaturga a teatrului romanesc care a trait ce am trait si eu. Intamplari sinistre, dramatice, ciudate si inexplicabile pentru noi copiii nascuti in anii comunismului. Fie drecretei, fie doriti...
Anii '70 si '80 au fost anii cei mai ciudati ani, cei mai sinistrii, cei mai dramatici.

Istoria o scrie si o face orice om, indiferent de nivelul sa de cultura, indiferent de mediul in care a crescut, indiferent de persoanele care l-au "crescut".
Fiecare dintre noi duce un bagaj infomational mai putin sau mai mult fericit, util si bun.

Imi puneam intrebarea astazi ce este si ce reprezinta sintagma de identitate culturala?
O intrebare usoara. In esenta, piesele de teatru scrise de un dramaturg am gasit aceasta intrebare si raspunsul la aceasta intrebare.
Marcata fiind de anumite episoade din copilarie, mi-am revazut brusc o mare parte din frustrarile mele.
Curg intrebarile de ce... unele fara raspuns.

Pentru ca lumea teatrului la un moment dat mi se parea de-a dreptul inutila, azi pot sa va scriu cu mare drag si multumire ca incepe sa redevina ceea ce era odata.
Fie ea comedie sau drama sociala. Important este ca, in sfarsit incepe sa-si reia locul de onoare in inima mea.
Munca unui actor pentru mine e extrem de dificila daca nu ai un farmec, tarie si o doza de spontanitate.
 Nu oricine poate deveni actor. Dar avem actori buni romani. Scenaristii buni.

Vreau sa ii inucurajam. Sa merite sa isi valorifice talentul si timpul pentru noi, oamenii de rand.
Teatru

Identitatea culturala romaneasca va fi pastrata atata timp cat noi citim, scriem si nu ignoram ce am fost si ce suntem. Pentru ca, cu aceste lucruri construim viitorul.

Pentru cei care vor sa-si petreaca altfel timpul:
 program Teatrul-odeon

Mosul sa va aduca o zi placuta

O imagine de pe pinterest m-a dus cu gandul la dimineata aceasta, intre o trezire grea, pregatit doi copii rapid, momentul savurari in fata ...